In ultima perioada am fost inundati cu stiri despre sondajele de opinie. Acest termen este intalnit din ce in ce mai des atat in sfera politicii cat si in cea a internetului. Notiuni ca sondaje de opinie la iesirea de la urne sau despre un produs sunt foarte raspandite, dar sunt inca destul de multi oameni ce nu stiu inca ce inseamna acest termen.

Un sondaj de opinie este format dintr-o multitudine de instrumente si tehnici cu ajutorul carora se cere parerea membrilor unei comunitati in privinta unor produse, articole, tehnici, etc. Acestea nu sunt instrumente folosite pentru a lua o decizie, dar au o anumita utilitate in momentul in care comunitatea va lua o decizie deoarece vor genera anumite discutii ce vor fi dezbatute aprig, iar in final se va ajunge la consens.

Sondajele au intrat in cotidian de foarte mult timp. Cercetatorii aleg prin sondaj anumite criterii de lucru, profesorii vor verifica prin sondaj elevii iar cumparatorii vor alege intotdeauna prin sondaj anumite produse pentru a le verifica si a le testa calitatile.

Notiunea de sondaj insasi se refera la a reduce populatia cercetata la o mica (dar reprezentativa) parte a acesteia.

Atunci cand discutam despre acuratetea sondajelor de opinie trebuie sa ne gandim la metoda folosita pentru a le realiza.

Sondajele sunt de preferat datorita faptului ca vom putea afla raspunsuri obiective asupra unui bun sau serviciu ce vor fi oferite de respondenti intr-un mediu prietenos pus la dispozitie de operatorii de sondaj. Un sondaj fata in fata ne va dezvalui o parerea sincera a celui intervievat, mai ales daca acesta se va desfasura la domiciliul celui ce ne va raspunde la intrebari.

Acest mediul ne va oferi posibilitatea de a colecta o cantitate impresionanta de date iar interpretarea acestora ne va deshide oportunitati noi de afaceri, pe baza unor interpretari realiste a nevoilor celor caruia ne adresam produsul sau serviciul.

Cele mai utilizate metode pentru elaborarea sondajeloe de opinie

Cea mai utilizata metoda este aceea a cercetarilor calitative – focus grup. Acestea reprezinta un set de cercetari ce au ca scop obtinerea celor mai relevante informatii folosind un numar restrans de intervievati (cunoscut si sub numele de esantion).

Intrebarile sunt puse de obicei intr-un mediu inchis, controlat de catre cei ce au elaborat sondajul si incurajeaza discutia libera si exprimarea opiniilor.

In practica cercetarilor calitative se intalnesc mai multe tipuri de focus grupuri:

• Traditional: este condus de un singur moderator care va conduce intreaga discutie. Acesta va conduce discutiile folosind o lista de intrebari deschise elaborate din timp;
• Cu doi moderatori: in acest caz unul dintre moderatori se va ocupa de conducerea discutiilor si de mentinerea unei atmosfere familiare si dinamice, iar cel de-al doilea se va asigura ca vor fi acoperite absolut toate temele din desfasurator;
• Focus grupuri cu participarea unui client (in cazul unor sondaje de opinie comerciale): in acest caz discutia este condusa de catre un reprezentant al clientului.

Tehnica de tip omnibus inseamna cercetarea mai multor esantioane reprezentative la anumite intervale regulate de timp. Aceasta metoda este putin atipica, deoarece ofera posibilitatea beneficiarilor sondajului de a folosi un chestionar propriu de intrebari in conditiile in care costurile sondajului sunt impartite si distribuite proportional intre beneficiari.

Cercetarea omnibus utilizeaza un esantion foarte larg si ofera unele dintre cele mai exacte rezultate.

O alta metoda utilizata la realizarea sondajelor este aceea a interviului in profunzime. Aceasta este una dintre metodele calitative cele mai exacte si este utilizata numai in momentele in care nu se doreste contaminarea opiniilor individuale datorita discutiilor din focus grupuri.

Grupurile nominale sunt o alta tehica utilizata de catre cei ce elaboreaza sondajele. Aceasta este una dintre tehnicile folosite pentru identificarea unor probleme, urmate de analiza a nevoilor respondentilor si se desfasoara ca urmare a unui demers introductiv.

Sondajul se desfasoara in prezenta mai multor oameni ce vor forma un grup, dar aceasta notiune are un sens restrans deoarece membrii acestui grup nu interactioneaza decat intr-o foarte mica masura intre ei.

Sondajele de opinie realizate folosind aceasta tehnica sunt sistematice, structurale si sunt controlate si supravegheate strict de catre moderator.

Cercetarea cantitativa este destul de mult utilizata in cadrul sondajelor de opinie si are ca scop obtinerea unor informatii relevante din partea esantioanelor utilizate. Concluziile astfel obtinute au un grad ridicat de precizie, sunt concludente si concrete si pot fi raportate din punct de vedere numeric la populatia tinta.

Cercetarea cantitativa este de mai multe tipuri:

Cercetarea fata in fata (metoda PAPI) utilizeaza chestionarele tiparite ce sunt discutate cu membrii esantionului reprezentativ fata in fata (de obicei la domiciliul acestora sau la iesirea de la anumite manifestari culturale), iar in anumite cazuri la iesirea de la cumparaturi (farmacii, mall-uri, etc).

Membrii esantionului sunt supusi unei selectii prealabile in functie de anumite criterii de eligibilitate, iar esantionul este echilibrat cat mai exact.

Chestionarul folosit pentru metoda PAPI este pre – testat si imbunatatit pana cand acesta va deveni foarte exact si nu vor exista posibilitati de a fi interpretat gresit de catre respondenti.

Cercetarea online (CAWI) a devenit una dintre cele mai folosite datorita gradului mare de acces la internet al populatiei Romaniei. Aceasta este una intre cele mai rapide metode de colectarea a anumitor date si utilizeaza un chestionar standard. Chestionarul insa generat de un soft specializat care este folosit si la interpretarea rezultatelor sondajului de opinie.

Esantionul este generat folosind o baza de date a unor adrese de e – mail si prezinta avantajul ca poate masura si impactul unor materiale vizuale sau audio deosebite (imagini, videoclipuri, trailere, voci, piese muzicale, etc).

Cercetarea prin telefon este cunoscuta si sub numele de metoda CATI. Este una dintre cele mai riguroase si mai rapide metode de culegere a datelor si foloseste un chestionar standardizat, elaborat de catre cei mai buni specialisti. Sondajul de opinie va fi realizat prin intervievarea telefonica a membrilor esantionului reprezentativ, iar un soft specializat va asigura gestionarea rezultatelor interviului, editarea chestionarului folosit si va fi responsabil cu monitorizarea activitatii celor ce se vor ocupa cu chestionarea membrilor esantionului.

Sondajul de opinie auto aplicat utilizeaza un chestionar clasic, printat pe hartie ce este trimis acasa sau poate fi gasit in paginile ziarelor sau ale unor reviste. Acesta va fi completat de catre destinatari si va fi trimis la o adresa specificata sau va fi colectat la anumite date prestabilite.

Elementele de baza ale sondajelor

Pentru a intelege mai bine modul in care este elaborat un sondaj de opinie trebuie sa definim cat mai clar elementele ce stau la baza acestuia.

Asa dupa cum am mentionat mai sus, esantionul este un element fara de care sondajul de opinie nu poate fi realizat. Esantionul este de fapt o mica parte a unor oameni extrasi dintr-o comunitate mai mare ce reproduce caracteristicile si trasaturile esentiale ale comunitatii din care provine.

Colectivitatea generala este alcatuita din totalitatea fenomenelor ce stau la baza procesului sau activitatii care urmeaza a fi cercetata. Indicatorii statistici ce sunt calculati pe baza datelor ce provin de la colectivitate sunt numiti parametrii colectivitatii generale.

Baza de sondaj este alcatuita dintr-o lista a tuturor componentelor ce compun colectivitatea generala. Aceasta trebuie insa sa indeplineasca o serie de criterii de eligibilitate:

• Sa fie actuala;
• Sa cuprinda totalitatea populatiei unei tari;
• Sa nu fie repetivita.

Selectia esantionului reprezentativ este foarte importanta, iar atunci cand ajungem in acest punct trebuie sa tinem seama de volumul generat de colectivitatea generala, de cel al esantionului si de gradul de omogenitate generat de baza de sondaj.

Sondajele sunt diferite in functie de criteriul pe care il aplica,. Pot fi intalnite:

• Sondajele intamplatoare elimina orice influenta sau interventie de ordin subiectiv in alegerea membrilor esantionului;
• Cele dirijate sunt aplicate in cazul stratificarii colectivitatii generale. Acesta este modul in care ne vom asigura ca structura esantionului corespunde cu cea a colectivitatii generale;
• Mixte: este o combinatie a sondajelor intamplatoare si a celor dirijate;
• Cu un volum redus (ce implica un esantion mic, de sub 30 de persoane);
• Cu un volum mare (esantionul cuprinde un numar minim de 120 persoane);
• Sondaje simple;
• Sondajele in trepte.

Sondajele sunt responsabile de anumite pareri sau conceptii despre anumite produse, servicii sau campanii electorale si pot influenta uneori decizia de consum a unei mari mase de consumatori.

Avantajele si dezavantajele sondajelor de opinie online

Avantajele utilizarii unor sondaje de opinie online sunt multiple dar este necesar sa verificam cu mare atentie elaborarea chestionarului si alegerea esantionului reprezentativ. Acestea trebuie sa fie alese conform unor criterii care sa fie cat mai aproape de nevoie si necesitatile noastre, sa contina intrebari deschise cu cat mai multe variante de raspuns si sa targeteze numai populatia pe care o vizam.

Sondajele de opinie sunt foarte usor de creeat si de dezvoltat in ziua de astazi, in special datorita unor sisteme software avansate ce sunt folosite pentru elaborarea si gestionarea rezultatelor.

Din ce in ce mai multi cercetatori sunt tentati sa foloseasca chestionarele distribuite online, dar acest lucru nu este intotdeauna posibil datorita faptului ca numai o mica parte a populatiei globului are acces la internet.

Chestionarele online sunt ieftine, usor de generat si de distribuit dar nu pot ajunge la toti cei carora le sunt adresate. Astfel, persoanele mai greu accesibile pot fi abordate numai folosind metoda traditionala: chestionare autoadresate printate sau interviuri fata in fata.

Sondajele de opinie online pot fi dezvoltate intr-o perioada mult mai scurta de timp in comparatie cu cele clasice. Soft-urile specializate ne vor ajuta la elaborarea si redactarea acestora, iar faptul ca acestea pot fi imbunatatite pe parcurs reprezinta un mare avantaj.

Costul de elaborare este mic, dar cel mai important ramane faptul ca nu avem practic costuri de distributie deoarece acestea vor fi distribuite prin e – mail. Mai mult decat atat, acestea pot fi distribuite chiar daca nu ne aflam la birou. Este suficient sa avem acces la internet si la posta electronica iar restul poate fi facut cu cea mai mare usurinta.

Sondajul de opinie online poate sa colecteze o cantitate impresionanta de date, iar rezultatele acestora pot fi interpretate cu cea mai mare acuratete datorita soft-ului sondajului. Acesta va utiliza tehnici statistice avansate pentru interpretarea rezultatelor atat pentru a determina validitatea datelor cat si pentru interpretarea completa a rezultatelor.

Pentru ca orice produs sau serviciu va avea si dezavantaje, sondajele de opinie online nu fac exceptie de la regula si au problemele lor.

Datorita distantei si a faptului ca nu sunt supravegheati fata in fata respondentii au tendinta de a deforma datele din sondaj. Acestia nu sunt incurajati practic sa furnizeze raspunsuri corecte.

Aceasta atitudine provine si din faptul ca nu se vor simti confortabil in momentul in care vor fi obligati sa furnizeze raspunsuri in care sa se prezinte intr-un mod defavorabil, iar daca sondajul de opinie este foarte lung acestia se vor plictisi si vor completa chestionarul cat mai repede pentru a scapa de el.

Alegerea tehnicii de elaborare a chestionarului este deosebit de importanta, deoarece este recunoscut faptul ca daca acestea contin un numar mare de intrebari inchise rata de valabilitate a acestora va fi foarte mica.

Lipsa unui operator uman care sa fie prezent la interviu va influenta in mod negativ si rata de raspuns al intrebari. Va exista cu siguranta tendinta de a raspunde la cat mai putine intrebari, iar acest lucru va afecta acuratatea datelor si valabilitatea acestora.

Chiar daca vom incuraja utilizarea unor chestionare cu mai multe variante de raspuns trebuie sa fim foarte atenti la optiunile de raspuns pe care le vom pune la dispozitia respondentilor.

Acestea pot fi interpretate in mai multe moduri de catre cei ce vor raspunde la intrebari deoarece pot fi intelese in mai multe variante, in functie de gradul de pregatire scolara si profesionala.

Un sondaj de opinie trebuie insa sa fie foarte exact iar modul de colectare si de interpretare al datelor trebuie sa reflecte cat mai bine opiniile celor intervievati.

Astfel, este ideal daca am putea combina mai multe metode de completare a chestionarului. Online-ul ar trebui sa se imbine in mod armoions cu vechile metode de intervievare fata in fata, iar intepretarea datelor ar trebui in mod obligatoriu supravegheta de un operator uman, ce ar putea corecta erorile de interpretare a computerului.