Un sondaj este de fapt un intrument ce ne ajuta sa obtinem o serie de date si informatii despre un produs, serviciu sau o persoana. Acesta poate fi folosit si in cazul in care ne dorim sa impulsionam vanzarile unui produs sau in cazul unei persoane publice ce are nevoie de sustinere si de promovare, dar rezultatele acestuia nu sunt intotdeauna cele mai exacte.

Rezultatul sondajelor nu este intotdeauna cel dorit

Rezultatele eronate ale sondajelor de opinie au mai multe cauze, dar cea mai comuna pleaca de la alcatuirea esantionului reprezentativ folosit pentru completarea chestionarelor.

Spre exemplu daca dorim sa realizam un sondaj despre un anumit produs nu trebuie se includem in esantion doar membrii comunitatii de afaceri, deoarece rezultatul sondajului va reflecta numai parerea acestora despre produsul studiat.

Exista sondaje de opinie neoficiale in care utilizatorii unui anumit site vor raspunde unui chestionar, insa rezultatele vor fi destul de neclare iar studiul nu va fi la fel de fiabil ca un sondaj ce foloseste esantionarea aleatorie.

Exista anumite sondaje ce au de la inceput prejudecati bine cunoscute, iar rezultatele acestora vor fi binenteles deformate.

Opinia care predomina in randurile statisticienilor si a celor ce se ocupa de elaborarea chestionarelor este faptul ca un sondaj inseamna atat arta cat si stiinta. Acest lucru se manifesta prin abilitatea de a alege cel mai bun esantion reprezentativ, in intocmirea chestionarelor scurte si la obiect, care sa nu plictiseasca respondentii si in interpretarea rezultatelor.

Cele mai comune greseli ale sondajelor

Un sondaj reusit trebuie sa aiba o marja de eroare cat mai mica. Cele mai multe sondaje au o marja de eroare de 3%, ce este o cifra considerata rezonabila pentru orice sondej de opinie, dar eu consider acesta cifra mai mult ca un navod cu ochiuri mari printre care este posibil sa se mai strecoare un peste.

Marja de eroare poate reprezenta insa o problema daca nu este interpretata corect. Pentru a face acest lucru cat mai bine este necesar sa folosim un interval de incredere foarte bine calibrat.

Acesta este folosit in scopul de a ne asigura ca nivelul real de sustinere in interiorul esantionului este situat la limita inferioara a celei mai mari marje de eroare.

Una dintre cele mai frecvente greseli este utilizarea unui esantion reprezentativ cu un numar mai mare de 1000 de persoane. Nu intotdeauna ceea ce este mai mare este si mai bun, iar in acest caz cu cat este mai mare numarul de persoane incluse in esantion cu atat erorile vor fi mai numeroase.

Daca esantionul nostru ar contine 2000 persoane aceasta nu inseamna ca rezultatele vor fi de doua ori mai exacte, deoarece aceasta cifra nu va face decat sa diminueze marja de eroare de la 3% la cel mult 2.2%.

O alta cauza pentru deformarea rezultatelor unui sondaj este durata mare de timp in care acesta este realizat. Un sondaj poate dura mai multe saptamani, iar posibilitatea aparitiei unor evenimente inainte de difuzarea rezultatelor vor face ca acestea sa nu mai fie de actualitate.